quo-vadis?

Despre bloggeri şi alţi demoni

trickychild@yahoo.com (ANDREEA) — Sun, 03 Jan 2010 21:05:00 +0000

De la o vreme îmi pierd vremea pe tot felul de bloguri pe care îşi pierd vremea la rândul lor dubioşi, frustrate, gâşte, pămpălăi şi alte ciudăţenii. Ideea e că 90% din cei care comentează postările ţin să-i aducă la cunoştinţă cât de mult se aseamănă ele cu el, doar-doar le-o băga în seamă. Da, vorbim de fete, femei, sau alte chestii de sex feminin.

Am găsit blogu', despre care urmează să spun două-trei vorbe, pe un alt blog şi de când îl urmăresc m-am jurat că niciodată n-o să mai intru pe vreun blog în afara celor pe care le cunosc deja. Implicit ăsta ex-nou. Pe dracu'!

Intru în fiecare dimineaţă, în fiecare seară şi ori de câte ori ajung la un calculator. Nu stau mult. Cât să deschid, să văd dacă s-a mai postat ceva, cât citesc rapid dacă e ceva nou, cât înjur sau dau ochii peste cap, cât râd despre rândurile înşirate şi autorul lor, cât îl închid şi jur din nou că n-o să-l mai deschid vreodată.

Cred că e o formă de masochism virtual. Ştiu că n-o să-mi placă ce găsesc şi totuşi intru. Ştiu că o să mă enervez şi că o să jur (din nou) că nu mai intru, şi totuşi... În fine. Nici măcar nu ştiu de ce scriu acum despre blogu' ăla, în condiţiile în care oricum n-am de gând să-i dau numele. Probabil ca să ştiţi şi voi cât mă enervează că am descoperit blogul ăla. Proprietarul cred că nu e proprietar nici măcar pe propriul buletin.

E foarte arogant, lucru care mă îndeamnă să cred că e foarte frustrat şi timid. "Vorbeşte urât", ar spune mironosiţele. Eu spun doar că pare un puşti teribilist pe care părinţii şi rudele mai în vârstă îl trăgeau de urechi şi-l puneau la colţul de ruşine dacă vorbea urât, iar acum, când poate vorbi liber, el nu face asta. Dimpotrivă, este captiv propriilor sale vechi şi puerile dorinţe.

Cred că are nevoie de afecţiune şi nu vrea s-o ceară. I-e ruşine s-o ceară. El ăla duru care nu vorbeşte cu nimeni, care e cel mai frumos şi cel mai deştept şi care te face din două vorbe şi trei mişcări, care te domină şi te supune doar din priviri, vrea să facă pe misteriosul şi nu îi iese deloc. Nu, nu, nu. Nu cu mine. E atât de uşor să-i lipeşti o etichetă. Şi pardonez-moi, ce se atacă atunci când îi lipeşti una! Are prejudecăţi şi e egocentric. Are fane (admiratoare mai obsedate), e un fel de idol al găinilor fără ouă, deşi alea habar n-au cum arată el şi cine e. Probabil o să creadă că mă folosesc de gloria şi succesul lui ca să mă "afirm", scriind despre el. Probabil mă compară cu gagicile alea care ies pe teveu şi spun că au făcut amor cu nu-ştiu-ce fotbalist şi a doua zi au deja 2-3 piese înregistrate şi urmează să scoată şi un album. Problema e că nici eu nu sunt gagică, nici el fotbalist.

Tata mi-a adus o cană mare cu vin fiert şi mirodenii. Mai bine savurez licoarea şi mă bucur de ultima zi de concediu, respectiv vacanţă. Have fun şi nu! Nu-i citiţi blogul! Apropos, aştept variante de blog care se potrivesc foarte, foarte bine cu cel descris de mine. Sunt curioasă câţi mai scriu la fel.

Andreea.

PS: Am uitat un detaliu. Nu cred că e foarte important, dar ca să fiu corectă până la capăt, trebuie să-l menţionez: Scrie bine. Scrie foarte bine.

Agentul SRI, Romania, 2009: Un fleac, m-au deconspirat!

trickychild@yahoo.com (ANDREEA) — Thu, 17 Dec 2009 06:31:00 +0000

De ce e bine sa fii paranoic, suspicios si porecla ta sa fie "Toma"?
Pentru ca dupa aia poti sa deconspiri/scrii asta:

"Un agent SRI s-a deconspirat în faţa jurnaliştilor DEZVĂLUIRI, în timp ce îi făcea un serviciu Muftiului!"

Vedeti articolul complet in ziarul DEZVALUIRI, varianta online:

http://www.dezvaluiri.ro/exclusiv/218977-un-agent-sri-s-a-deconspirat-in-faa-jurnalitilor-dezvluiri-in-timp-ce-ii-fcea-un-serviciu-muftiului.html

Vă rog, serviţi Geoană Jokes! E moca!

trickychild@yahoo.com (ANDREEA) — Sun, 13 Dec 2009 12:32:00 +0000

Vă rog cum nu v-am rugat vreodată să citiţi vreun text de-al meu, tocmai pentru că de data asta nu e al meu! :)

http://www.alexbleau.ro/wp-content/uploads/2009/12/Geoana-Jokes.pdf

Vă arăt câteva calde, care au apărut exact în momentul în care eu scriam postarea asta. Apropos de cât de rapizi suntem când vine vorba de poante. Mai ales cu politicieni penibili :)

RAzvan PEtre: Uite astea sunt noi:
RAzvan PEtre: De ce nu are timp Geoana sa faca cadouri de Craciun?
Raspuns: Pentru ca renumara voturile!

Intrebare: Care e diferenta dintre un ceas si Geoana?
Raspuns: Ceasul numara orele, Geoana numara voturile!

Alta culme a somnului: sa te duci la culcare cu prima doamna si sa te trezesti cu o machedoanca obisnuita!

Andreea Pavel: ahahahahahahaha
Andreea Pavel: le pun pe blog
Andreea Pavel: frate, ciupercarie de bancuri

RAzvan PEtre: Ce va face PSD in turul III ?
-Coada la DNA !

Ce cred primarii din Constanta despre alegeri si căsătoriile politice din Romania? + faza zilei!

trickychild@yahoo.com (ANDREEA) — Mon, 07 Dec 2009 13:56:00 +0000

"PD-L a avut un sistem de fraudare mai bun decât al nostru"
(Victor Ponta, purtător de cuvânt în campania electorală 2009 - PSD)
Trebuia să încep cu asta, e genial! Unii ar numi-o oboseală, alţii greşeală de exprimare, alţii interpretarea răutăcioasă a presei. Eu spun act ratat! (Cine crede că l-am făcut ratat pe Ponta, să dea sărci pe gugăl).

###

Există primari PSD care consideră că Alianţa PNL-PSD nu a fost respectată în teritoriu şi liberalii au trădat prin faptul că nu au votat cu PSD-ul sau nu l-au promovat îndeajuns sau deloc pe Mircea Geoană. Acest lucru este valabil mai ales în comunele în care, înainte de actualii primari PSD, au administrat comuna primarii PNL şi există încă orgolii personale între fostul şi actualul primar. Aceiaşi primari consideră că firesc ar fi ca Traian Băsescu să-l numească premier pe Mircea Geoană, pentru a mulţumi cumva cealaltă jumătate de electorat care l-a votat pe candidatul PSD.

Alţi primari PSD consideră că nici PNL, nici PSD nu ar trebui să refacă alianţa cu PD-L, pentru că asta ar însemna reluarea unor compromisuri cu urmări care s-au dovedit a fi dezastruoase în cele două guverne ce au eşuat în încercarea de a conclucra.

Majoritatea primarilor PSD consideră că vor avea de suferit în ce priveşte distribuirea banilor la rectificări şi că nu vor primi bani deloc sau îndeajuns pentru nevoile comunei, atât timp cât e vorba de un guvern PD-L.

Pe de altă parte, unii primari PSD consideră că rezultatul foarte bun al lui Traian Băsescu într-un judeţ „roşu” trebuie să fie un semnal de alarmă pentru Organizaţia Judeţeană a PSD Constanţa care „ar trebui să promoveze mai mulţi oameni de valoare”.

Trei primari PNL au susţinut la vedere candidatul PD-L la preşedenţie fie în virtutea doctrinei de dreapta, fie pentru că au fost deranjaţi de faptul că organizaţia PNL de la centru nu s-a sfătuit cu organizaţiile din teritoriu înainte să hotărască să facă alianţă cu PSD. Cei trei primari au fost supăraţi şi de faptul că „nu există pe harta Consiliului Judeţean Constanţa” atunci când e vorba de acordarea de fonduri pentru necesităţile locuitorilor din comunele respective.

Nemernicul dracului a promis autonomie

trickychild@yahoo.com (ANDREEA) — Sun, 06 Dec 2009 07:08:00 +0000

O cunoştinţă de-a tatei l-a sunat aseară mândru, să-i spună că abia aşteaptă să iasă Geoană. Tata fierbea. Roşu' ca racul, abia se abţinea să nu zbiere, că ar fi trezit-o pe mama, pe urmă zbiera şi ea şi tot aşa. Tata încerca să-l convingă, uite-aşa şi pe dincolo, politică, alianţă nesimţită din cauza doctrinelor total opuse etc. Ăla nimic. De la ţară, cu studii cam lipsă, rosteşte:
"Joanî ari stil! Îi diplomat de-aşila".

"Ne-am dat dracu' ", spune tata şi încearcă să scurteze convorbirea.

Ăsta nimic. Continuă să-i argumenteze tatei că lui Geoană şi lui Crin le pasă de ei, pentru că primarul comunei în care el trăieşte şi "preceptorul" (tata mi-a zis că este ăla din Sfatul Popular care strânge bani... ?!) umblă din casă-n casă să le dea sacoşi cu de toate şi să le reamintească persoana cu care e bine să voteze! Şi ei, în turmă: "Daaaaa!". Tata e la maximum. Oleacă şi plesneşte. N-are cu cine. Îl simt şi mă-mpiedic din greşeală de cablul telefonului, de sub carpeta din sufragerie, iar convorbirea se-ntrerupe. Adoarme nervos, eu cobor la mine şi încerc să-mi alung sila pentru cretini.

###

Se face dimineaţă. Urc la ai mei, optimistă ca de obicei, entuziasmată că avem ocazia să ne punem speranţele din nou în cineva, să ne alegem conducătorul, bla bla. Tata îmi povesteşte din nou, ceea ce am auzit cu urechile mele aseară, îl ascult, îl înţeleg. Discutăm pe un ton foarte grav despre politică, de pe poziţii egale acum că am crescut şi eu, ne dăm cu părerea, ne încruntăm şi privim pe fereastră îngrijoraţi, ne facem loc reciproc să trecem, prin bucătărie, dăm pronosticuri şi ne informăm despre ce mai e nou.

Sună un telefon. Fără să gândim, avem impresia că cineva ne sună să ne spună un exit-poll, ceva, orice, deşi urnele sunt deschise de-abia de o oră şi ne învârtim prin casă, în loc să căutăm nemernicul dracului de telefon. Ne calmăm repejor, ne zâmbim relaxaţi şi spun un puternic şi entuziast "Alo!!!". (Mama se trezeşte şi zbiară).

"Cum?!"

............

"Tu vorbeşti serios???"

............

"Când?"

............

"Unde?"

............

"De unde ştii?"

............

"Cu cine mai era?"

............

"¤%# %&!#"

"¤%# %&!#"

O cunoştinţă m-a anunţat disperată că Mircea Geoană ar fi promis blătescu autonomia ţinutului secuiesc. Zbangggg-ggggg-ggg! Nici n-am mai avut nevoie de cafea. I-am zis tatei. A lăsat politeţurile deoparte, a început să zbiere la unison cu mama, fiecare din motivele lui. Mie încă nu-mi vine să cred în ce stadiu te aduce disperarea. O fi pe bune?

A murit Marin Mincu

trickychild@yahoo.com (ANDREEA) — Fri, 04 Dec 2009 15:17:00 +0000

(a doua moarte la tomis)

Îmi spunea oaie fără îndrumător,
Dumneavoastră sunteţi ciobanul!
râdea şi mă-ntreba dacă ştiu ce semnifică leuşteanul
afrodisiac, îi spuneam...
râdea iar, zicea că abia aşteaptă să mă pice.

Nu ne-am întâlnit în sesiune, dar ne vedeam pe stradă
şi mă răsteam c-o să dau restanţa
când n-o mai preda în Constanţa
râdea şi mă amăgea să mai aştept puţin.

Vroiam să particip la un cenaclu doar ca să mă pun de-a contra,
râdea şi-mi spunea că pot s-aştept mult şi bine
îl ameninţam o să vin!
râdea până mâine... .

Îmi spuneam de fiecare dată
mai e timp... data viitoare...

… pân’ a rămas o legendă,
dusă din studentă-n studentă.

Dom' primar, e campanie! Tu nu te-nsori?

trickychild@yahoo.com (ANDREEA) — Wed, 04 Nov 2009 07:32:00 +0000

Pe drum spre muncă, la intersecţia unde şade-n vale un mall „mititel”, o fetiţă îmi întinde un cartonaş cu îndemnul „Hai România!”. Fotbal... îmi spun în minte. În staţie, aşteptând 102-ul care parcă nu mai avea chef să apară mă uit cu atenţie pe bileţel. Stupoare! Nu e fotbal, e Oprescu! „Sorin Oprescu şi Iris. În cel mai mare concert pentru români şi România. Hai Constanţa!”. Wtf?! De unde până unde, de când până când? Vine autobuzul, mă urc şi observ o doamnă coafată, îmbrăcată foarte luxos care îşi scărpina ceafa cu un flyer ca al meu. Nu ştiu de ce dar stimabila mă face să mă gândesc la nevestele candidaţilor. Cum, Doamne, iartă-mă, îi suportă în campaniile electorale? Pentru Oprescu, Geoană, Crin, chiar şi pentru Băsescu, apropierea alegerilor cred că se manifestă la fel ca sindromul premenstrual la femei. Pentru Vadim şi Becali, în schimb, nu e nici o diferenţă: PMS-ul e la ordinea zilei.

Pe soţia lui Băsescu am asemănat-o mereu cu Hilary Clinton. Finuţă, cuminţică, deux-pieces, coafată, manierată, cu acelaşi zâmbet cald şi înţelegător. Sigur, după ce Băsescu nu va mai fi preşedinte, viitoarea fostă primă doamnă a României nu va urma traseul lui Clinton. Probabil se va retrage undeva la ţară. Băsescu are o bilă albă la imagine, de pe urma ei.

Soţia lui Geoana e armâncă. Asta poate spune multe despre ea: face pite, piperchi (gogoşari copţi, să le spunem aşa), are mulţi invitaţi la petrecerile familiei. Ca o armâncă ce vine din familie bună are şi afaceri. Spre deosebire de doamna Băsescu, ea îşi va ajuta soţul în campanie. A şi declarat că va împărţi flyere pentru Geoană.

Soţia lui Crin... ar trebui să fie în lună de miere, nu de campanie, dar asta e, şi-a făcut-o cu mâna ei. Dacă va exista un al doilea tur pentru Antonescu probabil o să-şi ia o zi liberă. Este europarlamentar liberal şi deşi era iubita lui Crin de mult timp, a devenit soţia candidatului PNL cu puţin timp înainte de campanie. Nu de alta, dar sloganul lui Crin e „România bunului simţ”. Sau nu?

Vadim şi Becali sunt familişti convinşi, nevestele lor apar doar la biserică, de Paşte, sau Crăciun, sau la vizitele din pârnaie. În rest, femei de casă.

Soţia lui Oprescu... dar vai, Oprescu e divorţat. A început campania de câteva zile şi încă nu şi-a pus pirostriile, ori mă înşel? El nu se însoară? El n-are o femeie puternică în spate? Sau are mai multe? Sau nu e femeie? Dacă era şi el însurat nu mai venea la concerte cu rockăraşi, să agaţe voturi de la pletoşi cu motoare pe care oricum cred că nu-i suportă. Probabil ştie că ăştia nu prea ies la vot, mai ales dacă e duminică, şi ce s-o fi gândit.... să-l aducă pe covalescentul Minculescu „în cel mai mare concert din România” şi unde mai pui că e şi intrare liberă, şi să dea din plete (dar nici măcar asta nu are) lângă puştime. Nu-i şădea mai bine să împartă flyere cu soţioara, ori să danseze o sârbă, o ţigănească, să se pupe cu lumea, sau să-şi lanseze candidatura la braţul nevestii?

Nu, se pare că Oprescu vrea să pozeze în eternul roackăr burlac şi să-şi piardă nopţile prin turnee, fie ele şi electorale. Dacă aş fi consilierul lui de imagine l-aş sfătui să-şi ia o cămaşă imprimată cu frunze de marijuana, să caute nişte ochelari gen Bob Dylan, să-şi tragă un blug jerpelit pe el şi să se-nsoare cu o puştoaică apoi să spună că pleacă pe un chopper în luna de miere undeva prin Africa şi că lasă campania în voia Domnului. Şi-atunci tot tacâmul ar fi complet. Dar aşa... un concert la Casa de Cultură şi nişte flyere împărţite de fetiţe prin intersecţii?

AICI, URGENT!!! Hunedoara

trickychild@yahoo.com (ANDREEA) — Tue, 11 Aug 2009 21:06:00 +0000

"La Boheme!" , Deva (Hunedoara).

Ardelenii raman no. 1 in top.

0726/727.666 (foto: Paul)

Un altfel de a spune "Simte-te şi mori!"

trickychild@yahoo.com (ANDREEA) — Wed, 15 Jul 2009 13:12:00 +0000

Soluţia suprapopulării, între războaiele preventive şi laboratoarele microbiologice

Cu toţii ne amintim de gripa aviară. De scandalul care s-a făcut pe marginea aşa-ziselor găini ucigaşe şi de înverşunarea cu care oficialii români au ordonat sacrificarea acestora pe motiv că ar putea transmite virusul H5N1. Ulterior, după ce isteria a trecut, oamenii care şi-au ascuns păsările în tot acest timp, le-au readus în gospodării şi au trăit, şi vor trăi sănătoşi şi de-acum încolo, fără să mai fie vorba de nici o gripă aviară.

Autorităţile din România, la braţ cu presa şi firmele producătoare de medicamente, au dat naştere unei isterii poate şi mai mari, în ce priveşte gripa porcină. Interesant este că nimeni nu îşi aminteşte acum informaţia care a apărut în presa internaţională şi conform căreia, în urmă cu doar o lună de apariţia gripei porcine (numită recent “noua gripă”), din laboratorul microbiologic militar Fort Detrick, din statul Maryland, SUA au dispărut câteva eprubete, despre conţinutul cărora nu s-a precizat nimic. Presa a preluat informaţia, a prezentat-o ca atare, însă nimeni nu a fost interesat să urmărească subiectul sau să îl dezvolte. Această idee este susţinută de oficialităţile din Indonezia (http://www.presstv.ir/detail.aspx?id=92794&sectionid=3510212) care susţin că, kalasnikovul american este unul biologic şi se numeşte simplu: gripă.

America la răscruce: laboratorul biologic vs. terorism

Sigur, se poate observa şi faptul că orice informaţie venind dinspre SUA rămâne sub lumina reflectoarelor săptămâni întregi, în timp ce, orice informaţie care se îndreaptă către SUA este de cele mai multe ori “neobservată” de criticul ochi semi-deschis al presei. Revenind la ideea conform căreia din laboratoarele americane “dispar” din când în când diverse eprubete, mai rău ca musculiţele de oţet, tot presa internaţională a mai citat faptul că laboratorul mai sus menţionat este acelaşi din care în anul 2001 a dispărut o anumită cantitate de Antrax ce a fost împărţită în mai multe plicuri având ca destinatari importanţi oameni de pe scena relaţiilor internaţionale.(http://www.thesimon.com/magazine/articles/canon_fodder/01241_philip_zack_steals_anthrax.html). Vina a fost aruncată atunci pe terorişti, iar SUA a pornit un război pe care cu siguranţă acum îl regretă, împotriva unei ţări despre care George W.Bush, îndrumându-se probabil doar după ceea ce numim “feeling”, a zis că deţine arme de distrugere în masă şi că reprezintă un adevărat pericol pentru democraţia mondială (vezi Francis Fukuyama, “America la răscruce”).

Organizaţia caritabilă Oxfam: 400 milioane de oameni vor “suferi” în următorii şase ani

“The Guardian” a citat acest mesaj ca fiind avertismentul Organizaţiei caritabile Oxfam, ce are parteneri în peste 100 de ţări şi care a alarmat agenţiile guvernamentale că sunt puse în pericolul de a nu mai face faţă următoarelor fenomene dezastruoase ce urmează schimbărilor de climat. Altfel spus, această organizaţie menţionează că numărul oamenilor afectaţi de dezastre naturale e foarte posibil să ajungă la… 400 de milioane! Dacă adunăm victimele tuturor dezastrelor naturale din ultimul deceniu (cel mai important, fără dar şi poate fiind tsunami-ul din Asia – aproape 300.000 victime) cu siguranţă de-abia dacă (!) ajungem la nici câteva milioane, în timp ce Oxfam preconizează această cifră apocaliptică până în 2015. În prezentarea anunţului, BBC (care a preluat informaţia), menţiona că dezastrele incluse în avertismentul organizaţiei sunt doar inundaţii, furtuni, incendii, alunecări de teren, sau secete. Poate va fi loc, deci, şi de un mic război, dacă nu iese cifra.

Pianka, ecologistul texan: Scăpăm de suprapopulare prin Ebola

Un laureat în Ecologie de la Universitatea din Texas, pe numele său Eric R. Pianka, a încântat publicul la o conferinţă din luna martie 2006, spunând că oamenii nu sunt mai buni decât bacteriile şi că o soluţie pentru suprapopulare ar fi virusul Ebola(http://www.newsweekly.com.au/articles/2006apr15_s.html). Înainte de a-şi începe discursul, acesta i-a avertizat pe cei prezenţi, spunându-le că probabil nu sunt pregătiţi să audă discursul pe care acesta îl pregătise. S-a înşelat însă, pentru că cei prezenţi în sală, la sfârşitul speech-ului, l-au copleşit pe acesta cu ropote de aplauze. De menţionat mai e doar faptul că Pianka a obţinut premiul pentru “Cel mai Distins Savant Texan al anului 2006”. Probabil ştie ce spune, nu? Pe de altă parte, Sir David Attenborough, naturalist şi prezentator TV în America vorbea până nu demult de o suprapopulare îngrijorătoare a Terrei şi de necesitatea reducerii numărului de locuitori ai Globului, într-un fel sau altul (http://news.bbc.co.uk/2/hi/uk_news/7996230.stm). Doar un naiv n-ar putea observa insistenţa cu care în ultimii zece ani se discută despre suprapopularea lumii, despre sfârşitul resurselor naturale sau despre accelerarea topirii gheţarilor. Un altfel de a spune: “Simte-te şi mori…”.

Ploile au venit la fix

trickychild@yahoo.com (ANDREEA) — Mon, 13 Jul 2009 12:58:00 +0000

Ploile au venit la fix pentru Băsescu, Geoană şi Antonescu

Mijlocul verii 2009, o perioadă vizibil mai capricioasă decât cele din anii trecuţi. Zile caniculare şi nopţi cu ploi torenţiale. Pe de altă parte, ploi torenţiale timp de câteva zile. Pe scurt: inundaţii, viituri, sinistraţi, oameni plângându-şi agoniseala de-o viaţă care se duce pe apa parcă aruncată din cer ca un blestem. Acest film rulează pe marile ecrane în fiecare an, fără însă ca autorităţile române să ia vreo măsură în adevăratul sens al cuvântului. Urmează sigur, acelaşi circ mediatic în care televiziunile îşi trimit reporterii în cele mai ascunse văgăune uitate de lume, în care de-abia poţi ajunge cu barca pentru a pune mâna pe exclusivităţile amare ale unor prăpădiţi care îşi vor aminti de Gigi Becali, sau vor tânji mila oamenilor politici din România.

Ulterior, ore întregi de emisie, moderatorii vor trage de urechi şi vor sări la judulara miniştrilor şi parlamentarilor pentru blestemul ce s-a abătut asupra românilor şi pentru care trebuie să ia măsuri cât mai urgent. Dacă s-ar putea să trosnească din degete şi să apară şi casele sinistraţilor şi să dispară şi apa. Pe nimeni însă nu interesează cu adevărat subiectul pentru că moderatorii sunt la rândul lor nişte câini asmuţiţi asupra unuia sau altuia, din cauza intereselor mogulilor. Ei ştiu că trebuie să se enerveze, să se revolte şi să-i certe pe cei prezenţi în emisiuni, ori de-abia prinşi la telefon.

Nu în cele din urmă Boc, Băsescu, Geoană şi Antonescu (şi poate şi Sturza, mai ştii?) vor organiza conferinţe de presă în care vor promite sute şi mii de case care vor fi gata desigur până la alegerile prezidenţiale, ajutoare şi bani pentru electoratul sinistrat în vârful casei, doar-doar s-or da jos să-i recompenseze cu un vot, chit că fleaşcă. Îşi vor trimite oameni în teren, să plângă alături de sinistraţi şi îşi vor dona tricourile, pantofii şi şepcile colorate în roşu, galben sau portocaliu. Ce mai, dintr-o perspectivă inumană putem spune că inundaţiile au picat la fix anul acesta!

Mi-amintesc de inundaţiile din ultimii 3-4 an. S-au construit case, da, dar câtă furăciune de pe urma numărului de case care ba există, ba nu există, sau de pe urma materialelor folosite, sau a diferenţelor dintre mărimea teoretică şi cea reală… . Anul acesta va ploua cu şi mai multe astfel de aspecte. Pentru că pe cerul deja înnorat s-a ivit deja coşul unei tornade electorale de toată spaima. Dar cum apa trece şi politica rămâne, nu avem decât să aşteptăm următoarele inundaţii, la braţ cu următoarea campanie. Pentru că e greu de crezut că se va sinchisi cinva să găsească o soluţie pe termen lung pentru (viitorii) sinistraţi.

Jucarioarele anti-stres

trickychild@yahoo.com (ANDREEA) — Mon, 13 Jul 2009 12:53:00 +0000

Mai întâi a fost Nemirschi. A apărut zvonul conform căruia ar fi omis să-şi treacă anumite proprietăţi în declaraţia de avere, apoi a ajuns actorul principal în povestea celor 500.000 euro daţi unei firme, fără licitaţie. Băsescu şi Boc erau fericiţi. Geoană n-a stat deoparte şi, la scurt timp, Monica Iacob Ridzi a trebuit să dea socoteală pentru cum a cheltuit banii publici destinaţi organizării Zilei Tineretului. Până aici, 1-1 şi show-ul a început.

De-aici încolo totul a stat în puterea presei şi-n puterea buzunarelor celor două tabere. Că scandalul cu Ridzi e mai cunoscut, sau nu, că faptele celor doi vor fi demonstrate sau nu, sau că vor fi schimbaţi din funcţie ori ba, toate depind de cum vor da la pace cele două partide, sau de cum îşi vor redirecţiona interesele oamenii cu valize, din spatele cortinei.

De remarcat este conul de umbră în care s-au pierdut atât Mircea Geoană, Crin Antonescu, cât şi Traian Băsescu, aproape monosilabici pe la diverse întruniri şi care parcă pândesc direcţia mingii pasate de la o echipă la alta. Pe la televiziuni sunt invitaţi să-şi tot dea cu părerea oamenii lor, adică parlamentari şi europarlamentari din cele trei partide. Dar foarte rar, sau deloc ei. Asta nu ne poate duce cu gândul decât la o prematură campanie electorală, de ultimă speţă, din care singurii câştigaţi vor ieşi cei trei, datorită publicităţii (cu cât mai negativă, cu atât mai bine, pentru că demult nu mai prinde la electorat publicitatea pozitivă) croite pe spatele celor doi.

Totuşi, e de mirare că nu putem vorbi de 1-1-1, dat fiind faptul că teoretic nici un liberal n-a fost prins cu mâţa-n sac până acum. Pardon, ei hibernează-n opoziţie. Iată cum, probabil singurii care muncesc (s-au vroiau) în actualul Guvern, cu imaginea mătrăşită, au fost sacrificaţi fără nici un fel de jenă de proprii şefi. Singura lor greşeală este probabil aceea că, la un moment dat, i-au ascultat.

Urmeaza judecatorii...

trickychild@yahoo.com (ANDREEA) — Tue, 07 Jul 2009 07:14:00 +0000

Am deschis televizorul, pe Realitatea TV, desigur si vad ca judecatorii de la Tribunalul Bucuresti au pus de-un protest spontan pentru ca sunt nemultumiti de fondurile alocate. Pai, ce, doar e vacanta, nu? Daca nici astia n-au bani, imunitate si nu-s protejati din toate partile...
Cica din cauza lipsei sporurilor si a banilor de protocol, sa spunem asa, nu-si pot desfasura activitatea in bune conditii si nu poate fi de calitate. Eu cred ca altele-s motivele pentru care judecatorii nu-si fac treaba ca lumea, dar asta e alta poveste. Pana la urma, eu nu stiu cum e sa ai un salariu de sute de milioane, cu tot cu sporuri si alte chestii.

Probabil vor aparea iar deputati si senatori de la toate partidele si jurnalisti din presa centrala, si analisti politici sa-si dea cu parerea despre criza si judecatori, salarii si sporuri, Boc, Ridzi si Nemirschi. Adica presimt un alt circ tam-tamos al presei...

Dupa Jackson, iese si Mazare

trickychild@yahoo.com (ANDREEA) — Mon, 06 Jul 2009 05:55:00 +0000

(foto: mediafax.ro -> Merge de-o tura pe la Cotroceni, nu?)

Nu-mi vine sa cred. Acum Mazare e vedeta?! Pentru? E un primar ca toti ceilalti si nu, nu, nu vreau sa ajunga presedinte! Nu vreau sa am un deja-vu, cu un primar ajuns presedinte. Care pe deasupra mai si au marinaria in comun. Ptiu!

Pretextul circului presei? A cheltuit 350.000 euro pentru o scoala de samba. Asa, si? Ce-ar fi trebuit sa faca? Din fericire sau din pacate doar asta mai lipsea Constantei, la propriu. Adica fara gluma. Bosorogii au si mancare si foarte multe scutiri si alte avantaje, somer nu prea poti fi decat daca nu vrei sa muncesti, de masini scumpe, cluburi, asfalt, si mall-uri nu ne mai putem... vedea si tot asa.

Dar, nu, presa trebuie sa-l faca vedeta si pe-asta, frate. Ca umbla cu femei, ca nu e insurat la 40 de ani, dar are un copil, ca e primar tanar, ca e iubitor de masini & co. Bla, bla, bla. Sa va iau pe rand primarii din comunele constantene, sa vedeti acolo ciudatenii si hobby-uri. Dar nu, aia nu trebuie sa fie scosi in fata pentru scaunelul lui Base de peste vreo 5 ani.

A, si mi-am amintit! Da, da. Oare banii aia puteau ajunge catre primariile sarace din Constanta? Chit ca erau PD-L, PNL sau PSD. In primarii precum Comana, Mereni, Independenta, Silistea, Tortoman, Cerchezu, Amzacea, Vulturu (nu mi le mai amintesc la ora asta pe celelalte, desi ar trebui sa le enumar cam pe toate) este o saraaaaaacieee, mama-mama! E, daca aia 350.000 euro ar fi putut ajunge la oamenii aia, care de saraci ce sunt nici nu mai au de ce sa iasa din casa, drept pentru care, comunele sunt mai mereu pustii, atunci da, avem o problema. Asa trebuie sa puna problema jurnalistii 'adevarati', latratori de senzational repetitiv.

Visul moldovenesc

trickychild@yahoo.com (ANDREEA) — Sat, 04 Jul 2009 07:18:00 +0000

În seara de 2 spre 3 iulie:

Am visat că eram în Basarabia, înconjurată de lanuri de grâu şi câmpii verzi, verzi, verzi, ale căror poale erau tăiate de un râu lat cu apă limpede ce curgea foarte repede. Între râu şi câmpii era o masă pătrată, albă, cu două scaune. Pe unul dintre ele stătea un moldovean înalt, subţirel, blond cu ochii verzi şi părul ciufulit.

M-am aşezat pe celălat scaun şi am văzut că semăna atât de bine cu un băiat de 22 de ani (basarabean, de asemenea) care a ajuns cunoscut în România în urma câştigării unui concurs de muzică, încât am impresia că de fapt l-am visat pe tipul ăsta. Ciudat e că în realitate nu-mi place cine-ştie-ce băiatul ăsta, în vis însă eram foarte îndrăgostită de el. Şi parcă mă cunoştea de mult timp şi până în prezentul din vis îmi trimisese mai multe scrisori şi mesaje care nu ajunseseră la mine.

A scos un inel care strălucea foarte tare, astfel încât nu-mi amintesc cum arăta, se vedea ca o luminiţă. Ulterior a început să citească de pe o hârtie ţinută în palma stângă, ca atunci când eşti la tablă şi încerci să copiezi formulele. Un fel de cerere, dedicaţie, ceva de genul ăsta. I-am zis să nu se chinuie, pentru că nu-mi plac lucrurile false, prefabricate sau gândite, ori raţionale. Şi i-am propus fie să fie natural, fie să spună ce are de spus printr-o melodie de-a lui. I s-a înseninat faţa şi s-a bucurat că are alternativele astea. Şi a cântat. În timpul ăsta m-am ridicat, am traversat râul şi m-am îndreptat spre una dintre graniţele Basarabiei până când am dat nas în nas doar cu o fâşie mare şi albastră care era cerul.

M-am întors la tipul ăsta care era acum un copil de vreo 12-13 ani, cu părul pieptănat. L-am ciufulit şi l-am întrebat ce e cu el şi de ce e atât de scund, şi de ce e copil? Mi-a răspuns că între timp eu am crescut, el a rămas la fel cum era când am plecat. I-am zis că nu l-am lăsat aşa şi că ceva s-a întâmplat pentru că dacă eu am crescut, ar fi trebuit să crească şi el. Mi-a zâmbit şi a repetat: "Ai crescut". N-am înţeles nimic, apoi m-au încojurat încă vreo 4-5 băieţei care semănau cu el foarte-foarte mult şi despre care mi-a spus că sunt fraţii lui. M-am suit în maşină (conduceam în vis) şi am plecat spre România. I-am spus că mă voi întoarce sau poate veni la mine doar dacă va fi aşa cum l-am găsit la masă. Nu mai reţin ce mi-a zis.

M-am trezit brusc, s-a trezit şi Anda şi i-am povestit. Şi ea visase că s-a îndrăgostit de un tip, care, la fel, în vis o cunoştea de mult timp.

N-am fost niciodată în Basarabia.

Neverlandul presei

trickychild@yahoo.com (ANDREEA) — Tue, 30 Jun 2009 11:33:00 +0000

Refuz sa scriu despre Michael Jackson. Despre faptul ca a murit, despre cele 23 milioane de pagini Google disponibile atunci cand dai cautare dupa numele lui, despre familia lui care n`a iesit sa vorbeasca in public despre moartea lui, despre doctorul lui, despre cum arata la autopsie, despre Demerol si averea lui, despre copiii lui, despre tatal lui si fostele neveste, despre super turneul care nu va mai avea loc, despre Thriller, despre doliul mondial, despre pedofilie si datorii, despre operatii estetice si faptul ca facea parte din secta Martorii lui Iehova, despre fanii lui si ziua inmormantarii, despre Neverland sau despre cum si cand vor avea loc funeraliile. Refuz sa scriu ca era un geniu si ca mi`a placut.

Presa a transformat deja totul intr-un circ.

Un alt circ.

N-am nevoie de criza lor! O am pe-a mea!

trickychild@yahoo.com (ANDREEA) — Sun, 21 Jun 2009 20:41:00 +0000

Pe o stanca negra, intr-un vechi castel

Unde curge-n vale un rau mititel

Plange si suspina tanara domnita

Dulce si suava ca o zi de criza

Dumnezeule, ce se intampla?! Cine cu cine se lupta? Nu mai inteleg nimic! M-am saturat de toxinele presei centrale. Fac marea prostie sa continui a ma uita pe Realitatea TV, la tot circul repetitiv, dar promit pentru voi ca ma las de tampenia asta si schimb pe Cartoon Network; macar acolo nu ma minte nimeni.

Ca Geoana a vorbit prostii la intalnirea pesedistilor, ca Blaga e mai prost ca Nica, ca Iliescu era mai bun si ca oricum ceea ce va urma din cauza lipsei banilor nu va fi mai rau decat pe timpul comunismului. Cum adica?! Neamurile mele s-au rasfirat prin lume, bunicii mei au ramas handicapati cand s-au intors din razboi, ai mei erau sa moara impuscati ca sa`mi fie mie puuuutin mai bine decat pe timpul lor? Doamne, iarta`ma, da' cu ce Te-am suparat asa rau!?

Toate astea pentru ca ei sa-si bata joc de mine acum?!

Vaaaai, si ma mai si pun sa`mi spun parerea! Manipularea presei e impardonabila si gretoasa. Sunt jurnalist (desi intr`o asemenea situatie mi`e sila de titulatura asta si mi`as dori sa revin la "functia" de poeta, sau ce mama naibii eram in liceu) si nu`mi vine sa cred ca ai mei colegi (pentru a caror experienta si munca dinainte am tot respectul, din pacate) continua sa caute exclusivul si sa bata apa in piua pe un subiect de toata jena.

Toata ziua am auzit despre Copos si nu stiu ce primar care au depasit 200 km/ora si despre deja cliseul "Guvern de criza", "Bac de criza". Vai, de criza mea in mijlocul careia ma aflu! Presa e de vina pentru tot. Probabil intre PSD si PD-L nici macar nu e atat de nasol pe cat prezinta ei, probabil profesorii nici macar nu sunt atat de nemultumiti de banii aia pe praful asta, probabil nimani nu`i pasa de nici o viteza, dar ei continua in aceeasi maniera.

Si totul pentru ca la mijloc nu e vorba decat de bani. De banii pe care ii iau ca sa continue prostiile astea. Nimeni nu se gandeste la conflictele din Transnistria si Caucaz, la ce are sa fie in urma tensiunilor de pe scena relatiilor internationale, la arabi si evrei, la americani si chinezi. Nu! Nimanui nu`i pasa, din asta nu ies bani!

Si nu, nu sunt geloasa ca nu sunt platita sa scriu despre asta. Si daca as fi luat banii aia, as fi fugit sa scriu in alta tara despre aia de la care as fi luat banii si despre Romania care mai are putin si se duce dracu' sub ei.

Test: Tu cu cât ne poluezi?

trickychild@yahoo.com (ANDREEA) — Sat, 06 Jun 2009 05:46:00 +0000

Cică de azi se poate calcula amprenta de carbon cu ajutorul primului "calculator de emisii de carbon" din România, pe care, dacă veţi avea curiozitatea, îl veţi găsi la adresa asta: http://www.generatiaverde.ro/co2/ . Eu am făcut testul ăla şi mi-au ieşit multe tone şi m-am panicat. Nu credeam că pot produce anual 7 tone şi nu-ştiu-cât de ceva, fie el şi CO2.

Nu ştiu dacă e ok, nu ştiu care-i minimul sau maximul, dar oricum parcă e prea mult... . Şi ţineţi cont că n-am încălzire pe centrală, am aragaz electric şi nu mă joc la 20 de laptopuri, nici WC tip comunist nu folosesc. Şi cu toate astea... aproape 7 tone jumate?!

Abia aştept să aflu dacă şi-au făcut testul şi cei dependenţi şi obsedaţi de orice înseamnă hi-tech şi cam câte sute de tone le-a ieşit la test... .

Viperele dintr-a zecea

trickychild@yahoo.com (ANDREEA) — Sat, 30 May 2009 12:36:00 +0000

(Mircea Ţuglea: "Măi, dhragă, laşi apahratul ăla, sau ieşi?")

Postul ăsta îl dedic Mădălinei şi Denisei (http://lechevalblanc.wordpress.com/) pentru ceea ce numim noi "clasa a X-a", şi lui Mircea Ţuglea (www.mircea-tuglea.blogspot.com) care ne-a fost prof de română într-a zecea şi după care s-au miorlăit toţi (şi mai ales toate) când ne-a lăsat, de ne luau la rost toţi profii: "Ce, dragă, ce-avea Ţuglea de nu mai puteţi după el?". N-avea nimic, într-adevăr, doar că cine nu l-a avut prof nu prea poate să-nţeleagă.

Cred că în delirul meu porcin m-a trăznit melancolia la fel de porcină atunci când ai o groază de făcut şi nu mişti un deget ca să-ţi rezolvi deadline-urile.

"Zări albastre" era revista liceului "Mircea cel Bătrân". A fost o perioadă foarte şmecheră, cu multe concursuri câştigate de publicaţia aia, dar şi de fiecare redactor în parte. Eram un fel de Led Zeppelin între scriitorii liceeni. Pe-urmă s-a dus... . Acum a ajuns o revistă la fel de tristă şi seacă, aşa cum era când am preluat-o. Şmecheria a durat doar doi ani.

Făceam nopţi albe până le pierdeam şirul şi ne miram că iar răsare soarele, erau bârfe de copii, trinităţi şi răutăţi cât cuprindea, deadline-uri năucitoare, intrigi şi poveşti de dragoste (nu cu Ţuglea). Partea bună e că toate au fost constructive.

În acelaşi timp, am încercat o utopie cu www.marti.ro. S-a dus şi aia din cauza orgoliilor a trei bărbaţi, care, în fapt s-au dovedit a fi mai caţe şi mai capricioase decât femeile. Adică, vă daţi seama, foarte nasol... . Nu le dau numele, dar dacă "răsfoiţi" revista virtuală şi citiţi printre rânduri textele autorilor, vă puteţi lămuri singuri despre cine e vorba...

Nici cenaclul "Pătratul Literar" nu mai e, din motive asemănătoare. Acolo ne strângeam toate şi fiecare dintre noi era îndrăgostită de câte unul dintre cei pe care la vremea aia îi consideram un fel de semizei, "artiştii" cu plete, care respirau poezii şi alte prostii de-astea. Îi ascultam cu sufletul la gură şi după-aia împroşcam cu ironii, acidităţi şi venin ca să nu părem gâsculiţe proaste. Acum nu mai dăm doi bani pe ei şi râdem când ne amintim anumite secvenţe.

La unul dintre cenacluri mi-am câştigat o prietenă, pe Anca. Mi-a plăcut pentru că era singura care, cu atitudinea ei, mi-a ricoşat săgeţile răutăcioase.

Tot în perioada aia i-am făcut viaţa un chin Andei, care acum ne-a completat trinitatea.

Din cauza, sau datorită (o să-mi dau seama mai târziu) lui Mircea Ţuglea sunt acum jurnalistă (www.dezvaluiri.ro). El m-a târâit la cercul de jurnalism unde am auzit prima oară de diacritice şi deadline, tot el mi-a zis să mă las de poezioare şi să-mi urmez stilul şi vocea interioară din cauza căreia, ulterior, aveam să fiu făcută "viperă", "găină turbată" sau "acidă şi ironică", alături de Denisa şi Mădă.

Dacă Tz, cum îi mai spuneam noi, ar citi ăsta cred c-ar spune: "Hăhăhă, ce-i dhragă? Cat fight?". Ori, după atâta timp, n-ar mai da nici el, doi bani... .

Am toate starile de gripa...

trickychild@yahoo.com (ANDREEA) — Sat, 30 May 2009 08:05:00 +0000

(poza e făcută acum patru ani, în clasa a X-a, în timpul gripei aviare...)

...porcină!

De ieri seară nu mai am linişte. Îmi simt corpul ca şi cum ar fi fost călcat de un camion, apoi de un buldozer, apoi un tir, un tractor, un tren, o basculantă şi-o macara.

Capul mi-l simt ca şi cum în interior am încă vreo trei-patru mai mici, unele într-altele, exact cum sunt păpuşelele ruseşti numite katiuşe. Tuşesc sec şi îmi curge nasul, mă doare rău în gât şi simt că eman multă căldură, nu ştiu sigur dacă e febră. Sunt foarte ameţită şi nu pot sta în picioare, îmi vâjâie ceva în urechi şi văd în ceaţă, şi nici nu pot judeca limpede.

M-a cuprins o frică ce mă face să îmi pierd minţile şi să nu-mi mai pese de nici un examen, nici un profesor, nici o restanţă, nici o licenţă, şi nici un ziar, anchetă, sursă sau telefon primit, ori dat.

Îmi vine să fac înconjurul lumii într-o barcă, poate aşa mi-ar trece, plus că fiind plecată cu pluta la propriu, n-aş mai infesta pe nimeni.

Stăteam şi mă gândeam cu cine m-am văzut zilele trecute şi de la cine aş fi putut să iau evetuala gripă. În afară de colegii de la ziar care sunt un fel de dumnezei ai imunităţii, deci nu de la ei, cu mai nimeni.

Ba mint, am avut câteva întâlniri cu nişte porci de oameni politici constănţeni, dar, ca de obicei, nu păreau periculoşi sau bolnavi. La şcoală n-am fost deci nu de la studenţii din Constanţa, la biserică nu, deci am mai tăiat de pe listă nişte eventuali porci purtători de necazuri, pe la Poliţie n-am avut treabă, deci nici ei şi aşa se face că rămâne în picioare varianta politichiei locale, purtătoare de virusul modificat genetic letal.

Oricum până să mi se confirme că am gripă porcină, ar trebui să mă duc la doctor, să mă izolez, să nu mai vorbesc cu nimeni, să nu mai pun mâna pe nimic şi nimeni, şi să mă înfăşor în cearceafuri şi folii cu proprietăţi de izolare, de vid şi alte nebunii. Fără glumă, sunt speriată, paranoică şi nu ştiu cum să reacţionez pentru că n-am încredere în Ministerul Sănătăţii, sau în sistemul medical românesc. O să mor de gripă porcină şi o să infestez zeci de mii de oameni, poate chiar milioane!

P.S.: Am uitat să menţionez că ieri am fost la Rezervaţia Hagieni, la doar câţiva kilometri de bulgari, şi am mers prin ploaie mai mulţi kilometri. M-am udat rău până la genunchi, mi-a intrat apă în bocanci, hainele erau fleaşcă, spatele (la fel ca şi pieptul) era gol şi, desigur, leoarcă, iar părul picurând la mâna a doua stropii de ploaie. Am plecat de-acolo direct în Vama Veche şi am stat la o terasă unde era foarte curent, şi bătea un vânt rece de îmi ţurţurea fiecare bucăţică de piele. Apoi am pus haina plouată pe mine, care era şi ea foarte udă şi rece, în ideea să mă încălzesc. Şi am stat aşa câteva ore. Dar e irelevant, pentru că eu cred că asta n-are nici o legătură cu starea mea de rău...

Când bloggeritzele te sabotează...

trickychild@yahoo.com (ANDREEA) — Fri, 29 May 2009 04:07:00 +0000

... nu-ţi mai iese nimic.

Vroiam să pun un sondaj pentru băieţi/bărbaţi referitor la cât de nasol e să te îndrăgosteşti rău de tot de o femeie în situaţia în care eşti deja implicat într-o relaţie serioasă, să spunem că atât de serioasă încât pare imposibil de rupt. Dar ceva nu merge cu blogul şi trebuie să-l mai amân, deşi mă roade curiozitatea, iar răspunsurile vor fi folosite şi într-un viitor post.

Sondajul nu e adresat femeilor pentru că ştim cu toţii ce-ar face o persoană de sex feminin dacă se îndrăgosteşte de altcineva... .

M-am prins, mă sabotează doamnele, de-aia nu pot posta sondajul.

Eu cu cine mă mai joc dincolo?

trickychild@yahoo.com (ANDREEA) — Wed, 27 May 2009 04:53:00 +0000

Se spune că Raiul va fi pentru fiecare persoană altfel. Adică un loc unde o să fim fericiţi şi-o să fie fain, exact cam cum ne-am dori să fie aici şi nu a fost.

Atunci stau şi mă-ntreb: Cum o să ajungem în Rai eu şi prietenele mele? Pentru una, Rai înseamnă linişte, somn, îngeri cântând la harpe. Pentru alta înseamnă plimbări de mână cu un posibil iubit, filme şi alte "chestii drăguţe".

Pentru mine ar însemna să găsesc subiecte bune şi să mă ocup de politica externă a Raiului şi să intermediez posibilele conflicte cu Iadul.

De ce nu, chiar să trasez drumul relaţiilor diplomatice dintre cele două armate. Şi, normal, aş spune: La luptă, îngerii mei!

Şi deci cum vom putea noi trei să ajungem în acelaşi Rai, pornind de la o situaţie în care avem cam aceleaşi păcate şi deşi le avem merităm totuşi să ajungem acolo?

¤¤¤

Sau o altă situaţie, se zice că atunci când te cununi religios ajungi dincolo cu persoana respectivă, cu care ai făcut treaba asta. Bun, şi dacă amândoi meritaţi să fiţi în Rai, doar că pentru ea Raiul înseamnă să stea non-stop cu el, dar pentru el Raiul înseamnă să fie cât mai departe de nevasta-sa sufocantă, atunci... nu cumva dacă pentru ea va fi Raiul, pentru el va fi Iadul? Pam-Pam! Deci nu vom ajunge în acelaşi loc, deşi se spune că este o continuare a vieţii de aici. Sau ni va face câte o dublură.

Spre exemplu... dacă eu, posibilul viitor soţ, amanta lui (că astea vin doar la pachet: căsnicia şi amanta), soţul amantei soţului meu, dacă toţi ăştia ajungem în Rai, atunci eu trebuie să am o dublură a bărbatului, căci cununată fiind religios voi fi dincolo cu el, dar şi amanta trebuie să aibă o dublură a bărbatului meu, căci pentru ea asta înseamnă Raiul, şi soţul ei trebuie să aibă o altă dublură a amantei soţului meu, în afară de cea pe care o va avea soţul meu, pentru că desigur pentru el Raiul nu va însemna să stea cu mine pe veşnicie.

Mă-ntreb acum, eu a cui dublură voi fi? Pentru că pentru mine Raiul n-ar însemna să stau cu cineva, ci ar însemna ca Raiul să aibă o veşnicie de timp şi o infinitate de locuri necunoscute, să se întâmple lucruri palpitante (mă rog, depinde ce înseamnă şi pentru Petru "palpitant"...) şi sigur să avem un ziar al Raiului, cu investigaţii despre pământeni pe care, lunar, în urma articolelor de presă cu aripioare îi vom tria: îi pescuim noi, sau îi trimitem la Corniţe?

Asta sunt dilemele mele: cum o să ajungem acolo toţi (care merită), dacă pentru fiecare, asta înseamnă altceva? ŞI: Eu a cui dublură o să fiu?!

Cred că azi nu voi fi în stare de nimic, până nu găsesc o explicaţie.

Mercenarii „Blackwater” şi-au lăsat urmele şi în România

trickychild@yahoo.com (ANDREEA) — Tue, 26 May 2009 05:40:00 +0000

(Recomand cartea)

Imunitatea soldaţilor celei mai puternice armate private din lume bulversează întregul mapamond.

Nu de puţine ori, opinia publică românească -dar şi străină- s-a întrebat ce anume face ca statutul soldatului american să-i confere acestuia imunitate totală în faţa restului lumii. Şi asta în condiţiile în care abuzurile, crimele de război şi violenţele atribuite soldaţilor americani au făcut şi fac subiectul multor scandaluri diplomatice. Recent, scriitorul şi ziaristul american de origine română, Steve Făinaru, autorul cărţii „Legea celor puternici”, a sosit în România cu ocazia lansării cărţii sale denumită mai sus. În cartea sa, Făinaru dezvăluie resorturile militare şi financiare ale războiului dus de mercenari în Irak: fără reguli, fără legi, fără control. Atât în cartea sa, cât şi în reportajele de război realizate pe frontul din Irak, Făinaru face referire la organizaţiile de mercenari din Irak, armatele paralele implicate în ultimul conflict din Golf.

Autorul a urmărit câteva dintre aceste grupări şi a scris despre ele, despre felul în care acestea funcţionau sub paravanul unor firme de securitate, câteva dintre ele aflându-se sub contract cu statul american. Toate abuzurile mercenarilor descrişi de Făinaru s-au desfăşurat sub protecţia legii americane care le conferă statutul de imunitate totală în faţa legislaţiei ţărilor unde se desfăşoară operaţiuni. La fel ca şi Steve Făinaru, autorul american Jeremy Scahil în cartea sa „Blackwater - ascensiunea celei mai puternice armate private din lume”, descrie aceleaşi modalităţi de muşamalizare a tuturor actelor de crimă, violenţă şi abuzuri asupra populaţiei statelor unde armata americană şi-a desfăşurat activitatea.

Un miliard de dolari anual de la Guvernul SUA pentru mercenari

Ca şi în România, Departamentul de Stat American a lucrat la emiterea unor decrete speciale care confereau soldaţilor americani protecţie şi imunitate în faţa legilor statelor respective. Jeremy Scahil face referire la decretul denumit Ordinul 17, emis în Irak, la Bagdad, acesta fiind o directivă ce a garantat imunitatea angajaţilor companiilor de securitate privată care aveau contracte cu Statele Unite, interzicând practic guvernului irakian să ancheteze crimele şi abuzurile comise de aceştia, în instanţele naţionale. Imunitatea conferită de Ordinul 17, este validă şi astăzi, şi a fost extinsă şi în celelalte ţări în care SUA îşi are baze militare, inclusiv în România. Istoria celebrului Ordin 17, îşi are originea în măcelul populaţiei civile din piaţa Nisour din Bagdad, unde o unitate de mercenari aparţinând firmei americane de securitate Blackwater a ucis fără nici un motiv câteva zeci de persoane civile.

De menţionat este faptul că Blackwater este o firmă privată de securitate care lucrează direct cu Departamentul de Stat American, bugetul anual pentru întreţinerea contractului cu această firmă costând statul american peste un miliard de dolari. Fiecare agent Blackwater costă contribuabilul american aproximativ 1.222 de dolari pe
zi, în vreme ce pentru un simplu soldat american, costurile sunt de trei ori mai mici.

Ştefan Doru Copoţ,
continuare în www.dezvaluiri.ro

Ai îmbătrânit?

trickychild@yahoo.com (ANDREEA) — Fri, 22 May 2009 19:14:00 +0000

La Mulţi Ani pentru cea mai bizară şi, deopotrivă, complexă persoană pe care am cunoscut-o până acum. Have fun & spor la muncă şi da, mai ai şi şanse, şi speranţe :-) !

Feminismul - curentul radical ce ne aminteşte că femeile sunt oameni?

trickychild@yahoo.com (ANDREEA) — Sat, 16 May 2009 06:35:00 +0000

Pentru că în ultima vreme , în jurul meu s-a vorbit foarte mult despre femei, m-am hotărât să aflu părerea celor care trec pe-aici, despre acest subiect, prin cele două sondaje.

Pornind de la curentul feminist din politică, la şcoala s-a deschis discuţia despre rolul femeilor în secolele trecute versus rolul acestora în zilele noastre. Când mi-a venit rândul la vorbit, am ţinut să subliniez faptul că femeile nu au ce căuta în anumite domenii precum politica, armata (decât dacă au o condiţie fizică mai bună decât a bărbaţilor, dar nicidecum în funcţii înalte), poliţia (idem excepţiile armatei) etc. Reacţia colegelor n-a fost tocmai una înţelegătoare.

Chiar cred că femeile nu pot face atât de multe pe cât pot bărbaţii şi în anumite domenii chiar nu e treaba lor şi nu trebuie să îşi bage nasul pentru că mai mult vor încurca lucrurile dacă o vor face. În schimb, au fost câteva cazuri de bărbaţi care şi-au născut fraţii gemeni prin cezariană (google fetus in fetus).

Dacă am face un test şi am lua 1000 de femei să vorbeacă despre egalitatea între sexe, 999 ar vorbi cu siguranţă doar despre egalitatea în DREPTURI, nu şi despre cea în obligaţii (vezi, spre exemplu, femeia căreia i se pare normal ca în tramvai să îi cedeze locul un bărbat, pentru că... e bărbat!). Iar una rătăcită te va întreba: ce e aia egalitate?

Dacă femeile ar înţelege şi accepta egalitatea TOTALĂ între sexe, atunci da, le-aş felicita. Dar nu vor fi în stare niciodata de asta pentru că femeile toată viaţa lor vor rămâne... femei (iar cele mai multe dintre ele cu siguranţă nu vor înţelege ce-am vrut să spun cu asta).

PS: Până şi în Biblie se vorbeşte de o supunere a femeii faţă de bărbat şi nu invers. Şi faza cu acea coastă a lui Adam câte şi-o amintesc atunci când încep să urle ca toţi dracii? :-)

Cum au votat ai noştri în Parlamentul European legalizarea căsătoriilor dintre homosexuali?

trickychild@yahoo.com (ANDREEA) — Sat, 02 May 2009 07:31:00 +0000

“Lista ruşinii”, aşa cum a numit-o senatorul Iulian Urban poate fi vizionată pe http://www.urbaniulian.ro/

“PRO” pe toată linia din partea conservatorilor

Alianţa PSD+PC uimeşte prin discrepanţa dintre doctrină şi alegerea exprimată în cadrul şedinţei din cadrul Parlamentului European, în care a fost supusă votului propunerea legislativă privind căsătoriile între homosexuali. Mai liberali decât însuşi liberalii, toţi parlamentarii social-democraţi prezenţi au votat pentru legalizarea căsătoriilor între oamenii care au acelaşi sex.
Adrian Severin, Corina Creţu, Daciana Octavia Sârbu, Gabriela Creţu, Ioan Mircea Pascu, Silvia-Adriana Ticău, Victor Boştinaru sunt cei care şi-au exprimat acordul în privinţa propunerii. Timizi, sau ocupaţi cu lucruri mai importante, Alin Lucian Antochi, Rovana Plumb şi Vasilica Viorica Dăncilă au ales să se spele pe mâini în faţa opiniei publice şi au absentat la întâlnire.

O abţinere la liberali

Cei cărora, se pare, le-a păsat cel mai puţin de întrevederea ce a avut ca subiect dezbaterea pe marginea căsătoriilor între persoanele de acelaşi sex au fost liberalii. Din şase reprezentanţi ai PNL în Parlamentul European, doi au lipsit, unul n-a ales nici alba, nici neagra, şi trei au votat pentru legalizarea căsătoriilor. Daniel Dăianu, Magor Imre Csibi, Ramona Nicole Mănescu au votat “pentru”. Colegul lor Cristian Silviu Busoi a preferat să tacă, pentru a nu se certa nici cu homosexualii, nici cu reprezentanţii Bisericii Ortodoxe şi nici pentru a-şi atrage oprobriul public. Mai rău decât atât, nici Renate Weber şi Adina-Ioana Vălean nu şi-au exprimat opinia pentru că au tras chiulul la şedinţa paramentară.

Doi Doamne, şi-amândoi…

Din partea UDMR ambii reprezentanţi ai partidului au votat pentru legalizarea căsătoriilor între persoane de acelaşi sex. Csaba Sogor şi Iuliu Winkler n-au absentat, nu s-au abţinut şi, până la urmă, asta le poate aduce o bulină albă în ce priveşte activitatea parlamentară, dar şi curajul de a-şi exprima opinia.
László Tokes, marele parlamentar european independent s-a gândit că dacă tot e singurul fără de partid de ce să mai vină pe la şedinţe, mai ales când se votează te miri ce legi neimportante, cum ar fi, spre exemplu, căsătoriile între homosexuali. Sâc!

Un “NU” mare şi portocaliu

Dacă e să începem cu leneşii democrat-liberali care n-au avut chef de întâlniri şi discuţii în Parlamentul European, trebuie să-i menţionăm pe Ioan Lucian Hambasan, Călin Cătălin Chiriţă şi Adrian Manole. Apoi, lista denotă o adevărată furie portocalie împotriva legalizării căsătoriilor homosexuale. Probabil mai cu frica lui Dumnezeu şi parcă uitând de afirmaţia lui Băsescu prin care transmitea că nu are nimic împotriva căsătoriilor de acest gen, toţi parlamentarii europeni PD-L au votat “împotrivă”. Şi în tribuna lor a existat un Pilat care s-a spălat frumuşel pe mâini şi nu şi-a asumat nici o răspundere, în persoana lui Flaviu Călin Rus. În frunte cu Theodor Stolojan, parlamentarii au rostit la unison un “NU” vehement. Cei care vor fi aspru criticaţi de ONG-urile comunităţilor gay şi care cu siguranţă nu vor mai obţine voturile “homosexuale” sunt Alexandru Nazăre, Constantin Dumitriu, Daniel Petru Funeriu, Dragoş Florin David, Iosif Matula, Maria Petre, Marian-Jean Marinescu, Nicodim Bulzesc, Nicolae Vlad Popa, Rareş-Lucian Niculescu şi Sebastian Valentin Bodu.

Legalizarea căsătoriilor homosexuale, o propunere legislativă trecută sub tăcere în România

Legalizarea concubinajului şi a relaţiilor homosexuale a reprezentat o propunere legislativă trecută sub tăcere de fostul senator Peter Kovacs (http://www.dezvaluiri.ro/exclusiv/1157-organizaia-de-investigaii-jurnalistice-v-invit-la-o-dezbatere-public-.html).
Practic, propunerea legislativă iniţiată de senatorul maghiar a avut ca scop legalizarea concubinajului. Pe de altă parte, dacă această propunere ar fi fost aprobată, ar fi reprezentat primul pas în demersul oficializării relaţiilor homosexuale.